Caz demn de Cartea Recordurilor, la Iași! Un bătrânel care trebuia să primească o mică avere de la stat, țepuit chiar de către autorități. Afacere imobiliară de milioane de euro, pe proprietatea acestuia

Un bărbat din județul Iași a rămas fără terenul moștenit de la părinți, dar și fără banii promiși de Statul Român, din cauza unui proiect început acum aproape 10 ani. De altfel, gazoductul Iași-Ungheni a lăsat zeci de familii fără terenuri, dar și fără banii din despăgubiri promiși de autorități. O familie din localitatea Golăiești nu își mai poate cultiva nici acum terenul în totalitate, din cauza constructorului gazoductului, care i-a distrus culturile. Bărbatul urma să primească peste 20.000 de euro de la stat, sumă care s-a redus într-un an la o mână de bani, „din pix”. Culmea, nici măcar aceste fonduri nu au mai ajuns în conturile familiei!

Statul Român a țepuit o familie din județul Iași! Oamenii au rămas fără o bucată din terenul aflat pe malul râului Prut, din comuna Golăiești, pentru construirea gazoductului Iași-Ungheni, proiect dat în folosință încă din 2014. Inițial, pentru că au fost expropriați de Statul Român, cei din familia Șoimu ar fi trebuit să primească aproximativ 21.000 de euro, în contul terenului din satul Petrești, comuna Golăiești. Doar că, nici la această oră, oamenii nu și-au mai primit banii. Culmea, ei nici nu mai pot folosi o parte din terenul agricol pe care îl au la granița cu Republica Moldova!

Totul a început în 2012, când autoritățile au demarat procedurile de expropriere pentru ieșenii care aveau teren pe traseul gazoductului Iași-Ungheni. Printre cei aproape 400 de ieșeni care au rămas fără terenuri se afla și familia Șoimu, care avea circa 27.000 de metri pătrați în Golăiești.

Proiect controversat, derulat în Iași: banii promiși nu au mai ajuns niciodată în conturile bătrânilor!

Dumitru Șoimu a arătat că, în 2012, familia sa deținea 27.000 de metri pătrați în extravilanul localității Golăiești. Pe acel teren urma să treacă gazoductul Iași-Ungheni, iar familia a fost notificată că trebuie să renunțe la circa 9.000 de metri pătrați pentru construcție. Proiectul urma să fie derulat prin Societatea Transgaz, cea care i-a promis 21.200 de euro pentru expropriere, adică circa 2,3 euro pe metrul pătrat.

La un an distanță, proiectul a fost preluat de Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM), care a notificat familia că va plăti doar 90 de bani (0,1 euro) pe metrul pătrat, adică o sumă totală de 8.600 de lei. Culmea, nici acești bani nu au mai ajuns la familia Șoimu!

„De atunci au început și necazurile. Odată cu începerea lucrărilor, constructorul a ocupat încă o suprafață din teren, unde s-a făcut organizarea de șantier. Firma a lăsat în urmă numai reziduuri și nu prea se mai poate cultiva nimic pe acea suprafață. Tata a murit chiar înainte de acest scandal, iar, de atunci, s-au dus și frații mei. Și eu sunt bătrân și nu cred că o să mai apuc vreodată să văd situația rezolvată”, a spus Dumitru Șoimu.

Scandal-monstru pe banii Statului Român, în Iași

Familia lui Dumitru Șoimu a ajuns să trăiască dramă după dramă de aproape un deceniu din cauza acestui proiect. Lucrarea la gazoduct a fost efectuată de firma Habau PPS Pipeline Systems SRL, contractată de Statul Român. Ieșeanul susține că cei de la firma respectivă și-au făcut inclusiv organizarea de șantier pe terenul său, suprafață care nu era inclusă în expropriere.
În plus, firma a folosit bentonită (un tip de rocă), iar bărbatul spune că acest lucru a afectat o suprafață din terenul său, alta decât cea pentru care a fost expropriat și pe care nu o mai poate folosi.

„Am început să îi întrebăm pe cei de la Transgaz, apoi pe cei de la ANRM care este situația. Așa am ajuns să aflăm că banii se vor da numai «la pachet». Nu mai vorbesc despre faptul că ne-a fost distrus terenul, iar constructorul a fugit, fără să fie tras la răspundere. Am ajuns la Garda de Mediu, care a venit, a constatat și… atât! Constructorul a săpat sub dig și s-a folosit de o substanță care a aruncat totul în aer, substanță care s-a împrăștiat pe terenul nostru și care a distrus culturile”, a declarat ieri Dumitru Șoimu.

Istoricul unui proiect care a țepuit sute de familii din județul Iași

Cazul familiei Șoimu nu este singurul din Iași. Zeci de familii din Lețcani, Popricani sau Rediu nu și-au primit nici acum banii de la expropriere pentru realizarea gazoductului Iași-Ungheni. În localitățile din județ au fost făcute aproape 400 de exproprieri, valoarea totală a sumelor fiind de peste 900.000 de lei. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a fost realizat în două etape, Iași-Ungheni și Ungheni-Chișinău.

Prima parte a proiectului a fost făcută în iulie 2014, iar cea de-a doua parte a lucrărilor a fost inaugurată în februarie 2019. Conducta de peste Prut are o lungime de 120 km, iar valoarea lucrării este de 76 de milioane de euro. În zona Iașului au fost realizați peste 30 de kilometri. Proiectul s-a derulat cu probleme și pe teritoriul Republicii Moldova.

Statul Român a pasat răspunderea după demararea investiției din Iași

Dumitru Șoimu a arătat că nu renunță la ceea ce i-au lăsat părinții săi în localitatea Golăiești, din județul Iași. Cazul său se poate înscrie foarte ușor în Cartea Recordurilor. Bărbatul a fost plimbat de cei de la ANRM la fiecare solicitare pe care o trimitea.

„Mă simt umilit în această țară, unde autoritățile mint, iar cetățeanul este batjocorit doar pentru că a avut curajul să spună că i-a fost încălcată proprietatea. Nu am cerut nimic în plus decât să fiu despăgubit pentru recolta pierdută! Am sesizat ANRM, am confirmarea de primire. Nu am mai primit niciun răspuns. Ba, chiar am atacat în instanță, însă am pierdut. Și au trecut aproape 10 ani de când a început totul!”, a mai spus Dumitru Șoimu.

ARNM a răspuns, totuși, unei adrese a familiei Șoimu, însă nu a făcut nicio referire la valoarea exproprierii, ci la situația terenului afectat de pe urma lucrărilor la gazoduct.

„Adresa dumneavoastră nu se referă la suprafața de teren expropriată prin H.G. 474/2013, pentru realizarea investiției. Fișele tehnice pentru bentonină prezentate la control atestă faptul că produsul deversat pe terenul dumneavoastră este folosit în mod curent în foraje și nu are efecte negative asupra mediului”, se arată în răspunsul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here