Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare

Recentul incident din munţii Harghitei, unde patru pui de urs au fost chinuiţi de nişte muncitori forestier, ridică mari semne de întrebare. Este verificată inclusiv bănuiala că ursuleţi ar fi urmat să ajungă pe piaţa neagră, pentru a fi crescuţi şi apoi vânduţi unor restaurante ruseşti.

Incidentul petrecut zilele trecute în munţii Harghitei, unde câţiva muncitori angajaţi la o firmă din Neamţ au fost filmaţi în timp ce chinuiau patru pui de urs, ridică tot mai multe semne de întrebare.

Deşi, oficial, incidentul nu ar avea legătură cu traficul de animale sălbatice, ancheta demarată de poliţişti nu ocoleşte această pistă, având în vedere că în ultimii ani s-a discutat intens pe acest subiect. În 2018, o anchetă cu camera ascunsă a jurnaliştilor de la ProTV arăta că localnicii din Harghita şi Covasna se oferă să facă rost de pui de urs contra unui preţ consistent (oscilând între 1.000 de lei şi 1.000 de euro, după caz), însă ulterior nu s-a putut demonstra că vreuna dintre oferte s-a materializat.

Realitatea arată însă că există o piaţă a cărnii de urs inclusiv în România, că ţara noastră este exportator de o astfel de delicatesă şi că există restaurante autohtone unde carnea de urs este în meniu. Şi nu vorbim aici doar de cunoscuta „labă de urs”, ci şi de pastramă de urs sau chiar friptură făcută din carnea amintitului animal sălbatic. Un exemplu la îndemână este cunoscuta cabană Gura Diham (Buşteni), care are în meniu aşa ceva.

De regulă, date fiind preţurile (între 600 şi 800 de lei o porţie de labă de urs) delicatesa este consumată mai ales de turiştii străini bogaţi, ruşii şi ucrainenii fiind cei mai interesaţi de un astfel de preparat (în aceste ţări, la fel şi în Finlanda, existând o tradiţie culinară în acest sens)

Studiile ştiinţifice întocmite în ţara noastră (unele la cererea Comisiei Europene) arată că suntem printre ţările unde se vânează cei mai mulţi urşi. Bunăoară, un document intitulat „Managementul de suuces al populaţiei de urs din România” (întocmit de acad.dr Atilla Kelemen şi dr ing. Neculai Şelaru, la solicitarea Comisiei Europene) arată că în ţara noastră s-au „extras” (a se înţelege prin asta „ucis prin vânătoare organizată”) în ultimii ani între 400 şi 450 de urşi pe an.

Trebuie remarcat faptul că numărul de animale ucise cu autorizaţie a crescut brusc după 2015, înainte de acest moment, începând cu 1950 (intervalul luat în considerare de amintitul raport) numărul fiind mult mai mic, adică între 50 şi 250 pe an. Autorităţile române explică saltul prin faptul că populaţia de urşi a crescut foarte multe, peste limita de sustenabilitate a teritoriului.

În acelaşi timp, carnea urşilor vânaţi (o parte dintre ei pentru trofee, alţii doar pentru carne) a ajuns în mare parte la export (conform rapoartelor Romsilva disponibile). O altă parte a ajuns în restaurantele autohtone. Oficialii Romsilva recunoşteau, în urmă cu mai mulţi ani, că există o piaţă neagră a cărnii de urs, bază în special pe faptul că vânătorii care au autorizaţii să vâneze urşi raportează o greutate mai mică a animalului. Astfel, restul cărnii ajunge la cei interesaţi, pe ocolite.

Dincolo de acest lucru şi de braconaj (care nu poate fi negat) există şi bănuiala că funcţionează o piaţă de trafic în viu a puilor de urs, scopul final fiind ca animalele să fie crescute în captivitate şi apoi sacrificate pentru carne şi blană.

Asupra acestui aspect atrag atenţia, de câţiva ani încoace, reprezentanţii organizaţiei  neguvernamentale WWF România care cer autorităţilor să ancheteze acest fenomen şi să ia măsuri.

„Potrivit informaţiilor care circulă în spaţiul public, dar şi în mediile interesate, se pare că aceşti pui de urs sunt capturaţi pentru a fi crescuţi şi sacrificaţi ulterior. O altă ipoteză este aceea că ei sunt duşi peste hotare şi intră pe piaţa neagră a traficului ilegal de animale sălbatice. Potrivit informaţiilor deţinute de WWF, în Ucraina se înregistrează acelaşi fenomen şi există o astfel de piaţă neagră care valorifică într-un mod sau altul puii de urs. Având în vedere că cel mai probabil fenomenul „pândei la bârlog” nu este unul izolat, cerem autorităţilor competente din România să acţioneze cu mai multă fermitate şi să fie proactive în prevenirea acestor practici”, au transmis oficial experţii WWF acum doi ani.

Cristian Remus Papp, manager pentru Arii protejate şi Biodiversitate în cadrul WWF România, a declarat, vineri, că lucrurile au devenit alarmante. „Cu siguranţă că ceea ce s-a întâmplat la Neamţ cu cei patru ursuleţi poate să aibă legătură cu astfel de trafic”, susţine expertul, care a explicat că cele mai multe informaţii pe subiect le-a primit de la colegii din Ucraina, unde traficul cu pui de urs este un fenomen larg răspândit.

Vă reamintim că reprezentantul ONG-ului Casa lui Patrocle, cel care a sesizat autorităţile în cazul imaginilor cu puii de urs scoşi din bârlog a declarat, la rândul său, că a primit sesizări cu privire la traficul ilegal de pui de urs. „Am primit zeci de mesaje în care multe persoane mi-au spus că există un trafic real de pui de urs către piaţa din Rusia”, susţin reprezentanţii ONG-ului.

Ministrul Mediului a declarat, după ce informaţiile au fost făcute publice, că va cere informaţii de la Poliţie şi procurori. „Nu am primit niciodată asemenea informaţii, nici de la organele de anchetă, nici de la structurile din subordinea ministerului. O să cer organelor de anchetă penală dacă au fost sesizate pentru aceste lucruri în trecut. Verificăm, pentru că ar fi extrem de grav daca ar exista o reţea de crimă organizată. Aici competenţele se duc către DIICOT”, a spus Tanczos Barna.

IPJ Harghita a anunţat, vineri, că după ce presa a publicat imaginile cu cei patru cetăţeni care au scos din bârlog patru pui de urs foarte mici şi s-au amuzat aruncându-i în zăpadă, aceştia au fost identificaţi şi duşi la audieri.

„S-a stabilit că aceste imagini ar fi fost realizate în judeţul Harghita, pe o exploatare forestieră de pe raza Ocolului Silvic Privat Gheorgheni. De asemenea, au fost identificate şi persoanele posibil implicate, fiind vorba despre 4 bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 35 şi 51 de ani, toţi din judeţul Neamţ, muncitori forestieri la o societate comercială de profil din judeţul Neamţ. În cauză s-a întocmit dosar penal, pe de o parte sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de rănirea sau schingiuirea animalelor, potrivit Legii 205/2004, iar pe de altă parte sub aspectul comiterii infracţiunilor de perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie, precum şi deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă, prevăzute de O.U.G. 57/2007”, se arată într-un comunicat al IPJ.

Ancheta este în curs, urmând a se stabili implicarea în întreaga poveste a nemţenilor filmaţi chinuind puii de urs. De asemenea, urmează să se stabilească ce s-a întâmplat cu mama puilor, existând suspiciunea că a fost deja ucisă de braconieri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here